GANDURI ASTERNUTE CELUI DRAG

Sunt o picatura de ploaie strivita intre pleoapele tale grele de visuri. Sunt un gand hoinar, ratacit in parul tau, roua diminetii tarzii incendiate de soare, secunda boaba de nisip cazuta in clepsidra fara de sfarsit.
Sunt firul de iarba peste care treci acum grabit, sunt frunza pe care o tii ingandurata intre degete! Sunt raza de soare care iti mangaie privirea, sunt ultima silaba pe care as dori sa o rostesti inainte de a visa si primul tau gand...Iubitul meu, ochii tai deschid spre mine universuri, zambetul tau ma imbata de o betie cereasca.
Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sarutul tau...sfarsitul unei lumi si nasterea alteia. Iubitul meu esti vis si...durere...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi-as dori alta.
O clipa sa ma privesti, sa-mi zambesti, sa ma atingi, sa ma saruti.
Te mai astept o viata...Si ce altceva as mai putea sa iti ofer decat doi ochi capriu, frumosi si un zambet cald, care sa-ti calauzeasca pasii zi de zi!

http://www.protv.ro/filme/portret-www-protv-ro-ultima-noapte-de-dragoste-intaia-noapte-de.html?id_file=44333
interesanta evolutie!

Rolul grupului în viaţa socială

Individul este o fiinţă socială care comunică permanent cu ceilalţi, se compară cu ceilalţi, influenţează pe alţii Individul trebuie „să ţină pasul” cu numeroasele schimbări care se produc în societatea prezentă, o societate a cunoaşterii în care ritmul transmiterii şi acumulării de cunoştinţe, informaţii, inovaţii este extrem de rapid. Acest fapt a dus la restructurarea normelor, valorilor, poziţiilor indivizilor în cadrul grupului şi chiar a relaţiilor dintre ei “evoluţia procesului de comunicare (masificarea mass-media, dezvoltarea internetului), precum şi restructurarea formelor tradiţionale de organizare şi de autoritate familială şi profesională au suscitat găsirea unor noi forme de integrare socială, de amenajare a relaţiilor dintre oameni”.
Datorită acestei rapidităţii cu care se succed în viaţa cotidiană diferite evenimente, omul se află mereu în situaţia de a rezolva „confruntările” la care existenţa sa îl supune. Aşadar el este pus deseori în situaţia de a cântări anumite soluţii, a opta, a lua decizii. În faţa acestor provocări consider, că apare starea de incertitudine, de nesiguranţă, de neîncredere în forţele şi deciziile propri. Grupul vine să completeze aceste „lacune” în existenţa individului prin prezenţa celorlalţi care oferă sprijin moral şi nu numai, prin comunicare, oferirea de „sugestii”, cântărirea unor situaţii, luarea unor decizii împreună. Deasemenea în ultima perioadă un important teren a câştigat munca în echipă/ grup, dezvoltarea unor noi modele de solidaritate şi ajutor social. Indivizii caută prin intermediul grupului în ceilalţi cu care intră în interacţiune echilibru şi suport psihosocial.
În numeroase lucrări de specialitate se vorbeşte despre faptul că fiecare individ este o fiinţă singulară, cu idei., atitudini, personalitate proprie şi că el îşi ghidează acţiunile în funcţie de interesele, dorinţele propri care îi guvernează existenţa. Societatea democratică este o societate a opţiunilor personale, şi a acţiunilor libere, „nedirecţionate”.Acesta afirmaţie este valabilă la nivel macrosocietal, însă la nivel micro, al grupurilor de indivizi, teoria şi realitatea ne dovedesc că lucrurile stau puţin altfel. Grupul, ca microcosmos al individului este contextul în care se exercită influenţe. Sunt aceste influenţe atât de puternice încât să schimbe traseul educaţional şi nu numai al individului? Se pot schimba deciziile individuale în interacţiunea cu ceilalţi? Teoria demonstrează că indivizii îşi construiesc realitatea prin raportare la ceilalţi semnificativi, că opiniile, atitudinile, comportamentele se schimbă prin comunicare interindividuală. Grupul de apartenenţă „aparţine” individului, cel de referinţă este un „obiectiv de atins”.Realitatea face ca pe parcursul existenţei individuale, persoana să aparţină simultan sau succesiv mai multor grupuri (familiale, amicale, educaţionale, profesionale) şi prin urmare să „suporte” influenţe din mai multe direcţii. Este individul în prezent mai influenţabil decât altădată, datorită schimbării societăţii, a principiilor pe care le guvernează? Nu ştiu în ce măsură răspunsul este afirmativ sau negativ, însă ceea ce este cert este că traversăm o perioadă dominată de profunde schimbări sociale pe toate planurile (inclusiv cel care priveşte sistemul de învăţământ).În România postsocialistă sistemul de învăţământ românesc a cunoscut numeroase schimbări metodologice cât şi ideologice. S-a pus mare accent atât în învăţământul preuniversitar cât şi în cel universitar, printre altele, pe libertatea de alegere a indivizilor, pe opţiunile lor personale, pe pasiunile lor ca indivizi.Să fie oare aceasta cheia reuşitei educaţionale? Sau doar o expresie a democratizării societăţii? Este o problemă ce se cere a fi analizată pe viitor. Oricum, ceea ce este cert, este că odată cu instaurarea sistemului democratic, sistemul de valori societale a devenit mai fluid, actorii îşi diminuează riscurile de alegere prin diferite strategii de colectare a informaţiei despre mediu.Explozia mijloacelor de comunicare în masă, în societatea contemporană a făcut ca individul să devină mai informat, însă grupurile şi reţelele sociale îşi păstrează rolul lor în formarea individului.Nu ne putem imagina o societate fără interacţiune şi comunicare directă. Grupurile sociale constituie un mediu nu numai de colectare a informaţiei, dar mai ales de prelucrarea a ei (discutarea unei anumite probleme individuale sau colective cu membrii grupului).Această prelucrare socială se realizează prin intermediul comunicării interpersonale şi reprezintă fundamentul influenţei sociale.
În societatea actuală se vorbeşte deseori de procesele de comunicare,- de felul în care individul se prezintă la un interviu, la un examen,- de relaţiile sale cu ceilalţi. Individul este o fiinţă socială care comunică permanent cu ceilalţi, se compară cu ceilalţi, influenţează pe alţii. Realitatea socială aduce împreună indivizi, formează legături sociale, într-o solidaritate mai mult sau mai puţin accentuată. Toate acestea se prezintă ca un sistem complex de grupuri(mari sau mici, formale sau informale), adică “mai mulţi indivizi, pictaţi sau sculptaţi formând un subiect” care se ghidează după norme şi valori, distribuie poziţii şi exercită influenţe.

PUBLICITATEA - MIJLOC DE COMUNICARE

Publicitatea joacă un rol important în sistemul economic, social politic şi cultural al unei ţări. Importanţa acestui rol este, după părerea multor economişti, direct proporţională cu gradul de dezvoltare al ţării respective.

1.Impactul asupra economiei

Publicitatea are un efect pozitiv asupra economiei deoarece stimulează cererea de bunuri şi servicii. Producătorii ştiu că publicitatea poate să vândă rapid un produs. Dacă un produs are succes o parte din profiturile realizate din vânzarea lui pot fi folosite pentru dezvoltarea şi promovarea de noi produse. Stimulând crearea de noi produse, publicitatea ajută la creşterea concurenţei. O concurenţă mai mare înseamnă preţuri mai mici şi calitate superioară de aceasta beneficiind consumatorii şi economia în ansamblul ei. Un alt argument ar fi faptul că publicitatea, ajutând producătorii să-şi vândă produsele în cantităţi mari, are ca efect scăderea costurilor pe unitatea de produs şi drept urmare aceştia işi vor permite să vândă produsul mai ieftin.
Privită dintr-un alt unghi publicitatea poate fi considerată doar o risipă de bani. Cheltuielile publicitare sunt incluse în costul produsului şi în cele din urmă consumatorul este cel care plăteşte mai mult. Există curente de opinii care spun că majoritatea reclamelor încurajează consumatorii să consume o marcă în locul alteia. Conform acestui punct de vedere publicitatea are ca efect principal mişcarea vânzărilor de la o companie la alta lucru din care economia, pe ansamblul ei, nu are nimic de câştigat.

2. Impactul social

Publicitatea poate avea o arie largă de repercusiuni asupra societăţii. Unele critici spun că aceasta încurajează materialismul făcăndu-i pe consumatori să creadă că cu cât cumpără mai multe produse cu atât vor fi mai fericiţi. Această afirmaţie se argumentează pornind de la teoria că reclamele au creat o cultură a consumatorului în care cumpărarea de produse noi devine fundaţia valorilor, plăcerilor şi scopurilor societăţii.
O altă categorie de critici se referă la efectul pe care l-a avut publicitatea asupra femeilor şi minorităţilor rasiale. Reclamele din anii ’50 prezentau femeile ca obiecte sexulae sau decorative. Deşi milioane de femei aveau deja locuri de muncă, reclamele anilor ’60 continuau să prezinte femeia casnică. Dupa anii ’60, probabil ca efect al mişcărilor feministe şi a creşterii a puterii lor economice reclamele au început să prezinte femeile în roluri profesionale. Oricum multe din reclamele zilelor noastre se concentrează încă asupra sexualităţii feminine.
Felul în care reclamele prezentau minorităţile rasiale a fost de asemenea foarte nociv. Înainte de 1960 americanii de origine africană apăreau în reclame în situaţii de inferioritate. Ca urmare a mişcărilor pentru drepturile omului, începând cu anii ’80 reclamele în care apăreau negri îi prezentau în posturi ca: studenţi, muncitori sau oameni de afaceri.
Reclamele au un impact social major prin susţinerea comunicării mass-media. Datorită reclamelor mijloacele de comunicare şi informare în masă sunt gratuite sau costă foarte puţin. Ziarele, revistele, posturile de radio, televiziunile, toate au ca sursă principală de venituri publicitatea. Fără această sursa de venit acestea nu ar exista sau nu s-ar fi dezvoltat aşa cum le vedem astăzi, ar fi fost mai puţin interesante, mult mai scumpe şi într-o anumită măsură ar fi fost controlate de stat prin subvenţiile acordate.
În acelaşi timp, unele critici atrag atenţia că datorită faptului că joacă un rol atât de important în economie, publicitatea ar putea avea o influenţă exagerată asupra canalelor media de ştiri şi din această cauză ar putea îngrădi „curgerea” liberă a informaţiei. De exemplu reporterii şi editorii vor şovăi în momentul în care ar trebui să prezinte o ştire negativă legată de un sponsor important. Ca rezultat societatea s-ar putea să nu fie prevenită despre o eventuală acţiune nocivă a acelui sponsor. Cei mai mulţi membri ai canalelor media de ştiri neagă existenţa unei asemenea presiuni din partea sponsorilor. Există însă şi voci care recunosc că nu ar putea să fie foarte agresivi în scrierea unui articol care ar putea deranja un sponsor important.
Există şi alte modalităţi în care publicitatea poate avea un efect negativ asupra mijloacelor de informare şi implicit asupra societăţii. De exemlu, copaniile care îşi fac publicitate la televiziune vor prefera programele cele mai populare, lipsite de controverse, pentru a evita ofensarea anumitei părţi a audienţei. Acest lucru determină televiziunile să producă cu preponderenţă acest gen de emisiuni. Drept urmare societăţii i se îngrădeşte dreptul de a vedea programe de divertisment extrem de originale sau mai nonconformiste sau programe de ştiri referitoare la anumite teme mai controversate.
Pentru că sponsorii sunt interesaţi ca reclamele lor să ajungă în special la consumatori cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani, show-urile de televiziune sunt construite de multe ori pentru a atrage această categorie de vârstă. Dacă rating-ul unui show scade şi nu atrage tipul de public la care sponsorul doreşte să ajungă, suportul pentru acest show va fi retras şi cel mai probabil acesta nu va mai fi produs.
Impactul televiziunii asupra copiilor beneficiază de o mare atenţie în ultimul timp. Cercetările făcute în această direcţie au dus la concluzia că aceştia privesc reclamele de televiziune ca pe o emisiune oarecare şi ca urmare nu reacţionează critic la mesajele transmise de acestea lucru care îi face extrem de vulnerabili. Cercetările făcute au arătat faptul că mulţi adolescenţi îşi fac din peronajele feminine şi masculine care apar în reclame nişte standarde de frumuseţe pe care încearcă apoi să le atingă cu orice preţ şi prin orice metode lucru care nu poate decât să le facă rău.

3. Impactul asupra politicii

Publicitatea este în zilele noastre o componentă majoră a campaniilor electorale şi prin urmare are o mare influenţă asupra procesului democratic în sine. Publicitatea politică dă candidaţilor posibilitatea de a-şi face cunoscute opiniile legate de diverse probleme. Acest tip de publicitate este foarte importantă mai ales pentru candidaţii la poziţii înalte în stat (preşedinţie, parlament) deoarece ajunge la foarte mulţi oameni deodată. Candidaţii o mai pot utiliza pentru a răspunde loviturilor date de contracandidaţii lor.
Datorită costurilor foarte mari ale publicităţii TV campaniile electorale au devenit foarte costisitoare obligând astfel candidaţii să strângă bani chiar şi după ce au fost aleşi. Se poate spune că acest lucru pune în pericol procesul democratic deoarece cei aleşi vor avea anumite obligaţii faţă de cei care au contribuit financiar la campaniile lor electorale. S-a propus la un moment dat ca reclamele politice să fie transmise gratuit dar televiziunile şi posturile de radio s-au opus cu vehemenţă.
Criticile referitoare la publicitatea politică mai afirmă faptul că în ultimii ani un spot TV de 30 de secunde a devenit mai important într-o campanie electorală decât o discuţie pe anumite probleme. Ca rezultat votanţii sunt bombardaţi cu reclame în loc să li se facă cunoscute părerile candidaţilor cu privire la problemele importante ale ţării. Din acest punct de vedere candidaţii tin să se asemene din ce în ce mai mult cu un produs care se înncearcă a fi vândut cât mai bine.

4. Impactul cultural

Reclamele pot afecta valorile culturale ale unei ţări. De exemplu unele mesaje publicitare încurajează individualismul agresiv, lucru care poate fi în opoziţie cu valorile culturale tradiţionale ale unei ţări unde colectivul sau grupul este mai important decât individul sau unde umilinţa şi modestia sunt preferate agresivităţii. Datorită globalizării economiei mondiale corporaţiile multinaţionale folosesc de multe ori aceeaşi reclamă pentru a promova un produs în mai multe ţări. Unele critici spun că acest lucru ajută la distrugerea diferenţelor culturale lucru care duce la o omogenizare din ce în ce mai accentuată a culturilor naţionale.
Totuşi, multe reclame au un caracter universal, depăşind barierele culturale sau chiar contribuind la dezvoltarea culturii.