Rolul grupului în viaţa socială

Individul este o fiinţă socială care comunică permanent cu ceilalţi, se compară cu ceilalţi, influenţează pe alţii Individul trebuie „să ţină pasul” cu numeroasele schimbări care se produc în societatea prezentă, o societate a cunoaşterii în care ritmul transmiterii şi acumulării de cunoştinţe, informaţii, inovaţii este extrem de rapid. Acest fapt a dus la restructurarea normelor, valorilor, poziţiilor indivizilor în cadrul grupului şi chiar a relaţiilor dintre ei “evoluţia procesului de comunicare (masificarea mass-media, dezvoltarea internetului), precum şi restructurarea formelor tradiţionale de organizare şi de autoritate familială şi profesională au suscitat găsirea unor noi forme de integrare socială, de amenajare a relaţiilor dintre oameni”.
Datorită acestei rapidităţii cu care se succed în viaţa cotidiană diferite evenimente, omul se află mereu în situaţia de a rezolva „confruntările” la care existenţa sa îl supune. Aşadar el este pus deseori în situaţia de a cântări anumite soluţii, a opta, a lua decizii. În faţa acestor provocări consider, că apare starea de incertitudine, de nesiguranţă, de neîncredere în forţele şi deciziile propri. Grupul vine să completeze aceste „lacune” în existenţa individului prin prezenţa celorlalţi care oferă sprijin moral şi nu numai, prin comunicare, oferirea de „sugestii”, cântărirea unor situaţii, luarea unor decizii împreună. Deasemenea în ultima perioadă un important teren a câştigat munca în echipă/ grup, dezvoltarea unor noi modele de solidaritate şi ajutor social. Indivizii caută prin intermediul grupului în ceilalţi cu care intră în interacţiune echilibru şi suport psihosocial.
În numeroase lucrări de specialitate se vorbeşte despre faptul că fiecare individ este o fiinţă singulară, cu idei., atitudini, personalitate proprie şi că el îşi ghidează acţiunile în funcţie de interesele, dorinţele propri care îi guvernează existenţa. Societatea democratică este o societate a opţiunilor personale, şi a acţiunilor libere, „nedirecţionate”.Acesta afirmaţie este valabilă la nivel macrosocietal, însă la nivel micro, al grupurilor de indivizi, teoria şi realitatea ne dovedesc că lucrurile stau puţin altfel. Grupul, ca microcosmos al individului este contextul în care se exercită influenţe. Sunt aceste influenţe atât de puternice încât să schimbe traseul educaţional şi nu numai al individului? Se pot schimba deciziile individuale în interacţiunea cu ceilalţi? Teoria demonstrează că indivizii îşi construiesc realitatea prin raportare la ceilalţi semnificativi, că opiniile, atitudinile, comportamentele se schimbă prin comunicare interindividuală. Grupul de apartenenţă „aparţine” individului, cel de referinţă este un „obiectiv de atins”.Realitatea face ca pe parcursul existenţei individuale, persoana să aparţină simultan sau succesiv mai multor grupuri (familiale, amicale, educaţionale, profesionale) şi prin urmare să „suporte” influenţe din mai multe direcţii. Este individul în prezent mai influenţabil decât altădată, datorită schimbării societăţii, a principiilor pe care le guvernează? Nu ştiu în ce măsură răspunsul este afirmativ sau negativ, însă ceea ce este cert este că traversăm o perioadă dominată de profunde schimbări sociale pe toate planurile (inclusiv cel care priveşte sistemul de învăţământ).În România postsocialistă sistemul de învăţământ românesc a cunoscut numeroase schimbări metodologice cât şi ideologice. S-a pus mare accent atât în învăţământul preuniversitar cât şi în cel universitar, printre altele, pe libertatea de alegere a indivizilor, pe opţiunile lor personale, pe pasiunile lor ca indivizi.Să fie oare aceasta cheia reuşitei educaţionale? Sau doar o expresie a democratizării societăţii? Este o problemă ce se cere a fi analizată pe viitor. Oricum, ceea ce este cert, este că odată cu instaurarea sistemului democratic, sistemul de valori societale a devenit mai fluid, actorii îşi diminuează riscurile de alegere prin diferite strategii de colectare a informaţiei despre mediu.Explozia mijloacelor de comunicare în masă, în societatea contemporană a făcut ca individul să devină mai informat, însă grupurile şi reţelele sociale îşi păstrează rolul lor în formarea individului.Nu ne putem imagina o societate fără interacţiune şi comunicare directă. Grupurile sociale constituie un mediu nu numai de colectare a informaţiei, dar mai ales de prelucrarea a ei (discutarea unei anumite probleme individuale sau colective cu membrii grupului).Această prelucrare socială se realizează prin intermediul comunicării interpersonale şi reprezintă fundamentul influenţei sociale.
În societatea actuală se vorbeşte deseori de procesele de comunicare,- de felul în care individul se prezintă la un interviu, la un examen,- de relaţiile sale cu ceilalţi. Individul este o fiinţă socială care comunică permanent cu ceilalţi, se compară cu ceilalţi, influenţează pe alţii. Realitatea socială aduce împreună indivizi, formează legături sociale, într-o solidaritate mai mult sau mai puţin accentuată. Toate acestea se prezintă ca un sistem complex de grupuri(mari sau mici, formale sau informale), adică “mai mulţi indivizi, pictaţi sau sculptaţi formând un subiect” care se ghidează după norme şi valori, distribuie poziţii şi exercită influenţe.